Condițiile liberării condiționate și infracțiunile la care nu ar mai fi posibilă

Liberare condiționată nu va mai putea fi incidentă în anumite cauze, considerate grave de legiuitor. Un astfel de proiect legislativ a fost adoptat în 17.06.2020 de către Parlament și trimis la promulgare.

Liberarea condiționată este un drept (beneficiu) al condamnatului și o opțiune pentru judecător. La acest moment, liberarea condiționată este o instituție generică aplicabilă tuturor infracțiunilor și tuturor condamnaților. De asemeni liberarea condiționată este precedată de o procedură internă penitenciară unde o comisie (din care face parte și un judecător) face un raport privind situația condamnatului care urmează să fie propus pentru liberare. Raportul se trimite instanței care decide în ședință publică, cu participarea procurorului, a condamnatului și avocatului acestuia (ales sau din oficiu), admiterea sau respingerea cererii de liberare.

Printre condițiile elementare care trebuie să fie îndeplinite la momentul acordării liberării condiționate sunt:
1. executarea unei fracții de 2/3 din durata pedepsei (dacă este vorba de o pedeapsă până la 10 ani) sau a unei fracții de 3/4 din pedeapsa aplicată de instanță dar nu mai mult de 20 de ani (dacă este vorba de o pedeapsă de peste 10 ani). În cazul închisorii pe viață condamnatul trebuie să fi executat minim 20 de ani de detenție. Dacă condamnatul a împlinit 60 de ani în Penitenciar ori dacă un condamnat prestează muncă cuantificabilă la executarea pedepsei, fracțiile de mai sus scad până la 1/3 din pedeapsa aplicată de instanță.
2. executarea pedepsei la momentul solicitării liberării se face în regim deschis sau semideschis (condiția nu este cerută și în cazul detențiunii pe viață)
3. condamnatul a îndeplinit/plătit obligațiile civile stabilite în hotărârea de condamnare sau dovedește/probează că nu a putut îndeplini/plăti aceste obligații
4. instanța are convingerea că acel condamnat s-a îndreptat și se poate reintegra în societate (a menținut relația cu familia cât a stat în penitenciar, a participat la programe de reintegrare socială ori de reinserție pe piața muncii, a avut un comportament adecvat, nu a avut conflicte cu alți deținuți ori cu personalul din penitenciar, etc).

Conform proiectului adoptat de Parlament, nu se va mai putea acorda dreptul la liberarea condiționată celor care au săvârșit următoarele infracțiuni:
– omorul simplu și omorul calificat
– exploatarea cerșetoriei, folosirea unui minor în scop de cerșetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate
– violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor
– tâlhăria calificată și tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei

După acordarea liberării condiționate condamnatul este supus unui termen de supraveghere. Supravegherea se face de către Serviciul de Probațiune. Dacă termenul este mai mare de 2 ani, condamnatul este obligat să respecte anumite măsuri de supraveghere. Pe lângă aceste măsuri instanța poate impune acestuia îndeplinirea anumitor obligații. Restul de pedeapsă nu i se ”șterge” condamnatului la momentul liberării ci doar i se suspendă executarea lui. Suspendarea executării restului de pedeapsă ca urmare a liberării condiționate are loc doar dacă condamnatul respectă dispozițiile instanței și dacă nu săvârșește alte infracțiuni. Nerespectarea măsurilor ori neîndeplinirea obligațiilor conduce la revocarea liberării și emiterea unui nou mandat de executare a restului de pedeapsă. Dacă săvârșește altă infracțiune în acest termen de supraveghere, restul de pedeapsă este adăugat la pedeapsa pentru noua infracțiune, fiind incidente dispozițiile de la recidiva postcondamnatorie.

Print Friendly, PDF & Email
nv-author-image

Ilie Dorin: avocat și mediator cu o vastă experiență în managementul litigiilor din diverse domenii de drept. Autor a numeroase articole juridice de specialitate publicate în reviste interne și internaționale. Co-autor al cărții Procesul de Mediere, Conflict-Comunicare-Acord, publicată în 2018 la Editura Universitară. Avocat cu precădere în cauze de la instanțele de pe raza Curților de Apel din București, Ploiești și Constanța.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *