De multe ori, persoanele care doresc să-și realizeze drepturile prin intermediul justiției sunt întâmpinate de problema cheltuielilor necesare desfășurării unui proces, care în unele cazuri pot fi în cuantum mult prea mare raportat la veniturile justițiabilului, mai ales când vorbim de procese ce au ca obiect partaj judiciar, dezbaterea unei moșteniri, uzucapiune etc., unde taxa de timbru este imensă pentru că se calculează procentual la valoarea bunului, fapt pentru care aceștia ajung să renunțe la sau să amâne realizarea drepturilor.
În acest context, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil și pentru garantarea accesului în mod egal la actul de justiție pentru toți cetățenii, statul acordă ajutor judiciar sub diferite forme cu îndeplinirea unor condiții prevăzute de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Pentru ca o persoană să poată beneficia de ajutor public judiciar trebuie să se regăsească în situația în care nu poate face față cheltuielilor procesului, indiferent că vorbim de taxa de timbru, onorariu de expert, onorariu de avocat etc., fără a pune în pericol întreținerea sa și a familiei sale.
În ceea ce privește taxa judiciară de timbru, în cazul admiterii unei cererii de ajutor public într-un proces pendinte[1], plata acesteia poate fi scutită, redusă, eșalonată sau amânată, cererea putând viza atât taxa de timbru datorată în prima instanță, cât și taxa de timbru datorată în faza de apel.
Pentru a beneficia de scutirea totală a taxei de timbru, indiferent de cuantumul acesteia, persoana care solicită acestă formă de ajutor din partea statului trebuie să aibă un venit lunar net de 300 de lei, ori, când este cazul, veniturile familiei cumulate să nu depăseașcă 300 de lei/membru de familie.
În cazul în care este depășit plafonul de 300 de lei/membru de familie, dar sub cuantumul de 600 de lei/membru de familie, atunci persoana va plăti doar 50% din cuantumul taxei de timbru.
În afara celor două situații anterior menționate și prevăzute expres de lege, legiuitorul a prevăzut și situația în care justițiabilul, deși nu se încadrează sub plafonul de 300 lei sau 600 lei, tot nu poate face față costurilor procesului. Într-o astfel de situație, judecătorul în fața căreia este înaintată cererea va analiza dacă costul procesului este de natură a-i limita sau nu accesul efectiv la justiție, putând în urma acestei analize să dispună reducerea, eșalonarea sau amânarea taxei de timbru.
Dacă taxa de timbru datorată este mai mare decât dublul venitului net lunar al solicitantului, atunci instanța va putea acorda ajutor public judiciar sub forma eșalonării plății acesteia astfel încât rata lunară să nu depăseașcă jumătate din venitul net al familiei, dacă nu apreciază că o altă formă de ajutor ar fi mai favorabilă solicitantului.
Prin excepție, ajutorul public judiciar va fi acordat fără analiza incidenței cazurilor anterior menționate, atunci când prin legea specială se prevede că dreptul la asistență judiciară este gratuit, când justițiabilul are handicap, este minor sau în alte cazuri expres prevăzute.
În toate cazurile, cererea de ajutor public judiciar trebuie să fie formulată pentru apărarea unui interes legitim ori pentru apărarea unui drept care nu contravine ordinii publice. Cererea pentru care se solicită ajutorul statului nu trebuie să facă parte din categoria cererilor pentru care pot fi supuse medierii ori unei soluții alternative de conciliere, dacă se dovedește că persoana în cauză a refuzat abuziv soluționarea pe această cale.
Pentru stabilirea venitului solicitantului și a membrilor de familie, instanța va avea în vedere orice venit periodic, respectiv salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau activitate independentă etc., precum și orice sume datorate în mod periodic, respectiv obligații de întreținere, facturi la gaz, lumina, telefonie mobilă, cablu, medicamente, taxe ori rate bancare etc.
În dovedirea cererii de ajutor public judiciar, persoana solicitantă trebuie să depună dovezi din care să rezulte veniturile acesteia în ultimele două luni anterioare formulării cererii, iar în cazurile în care aceasta locuiește împreună cu membri de familie, dovezi și cu privire la aceștia.
În accepțiunea noțiunii de membru de familie se regăsesc soțul/soția, descendenții în linie dreaptă până la 18 ani, precum și peste 18 dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului, precum și persoana care se are domiciliul/reședința comună cu persoana care solicită ajutorul judiciar și gospodărește împreună cu aceasta.
De subliniat că în noțiunea de membru de familie se înțelege și concubinul/concubina solicitantului, dacă locuiește împreună cu acesta.
În cazul în care instanța se consideră nelămurită cu privire la circumstanțele solicitantului sau a membrilor de familie, astfel cum sunt ei definiți, poate solicita lămuriri și dovezi suplimentare, iar în cazul în care solicitantul fie nu le pune la dispoziție, fie se află în imposibilitate obiectivă de a le procura, instanța, din oficiu, se poate adresa autorităților competente care au obligația furnizării informațiilor pe care instanța le consideră utile soluționării cererii.
În cazul admiterii cererii de ajutor public judiciar, instanța scutește sau reduce cuantumul cheltuielilor procesului, dispune amânarea plății pentru o dată ulterioară ori stabilește plata eșalonată în rate egale pe o perioadă care depinde de cuantumul taxei/onorariului și de veniturilor solicitantului.
Este important de menționat că în cazul în care solicitantul a beneficiat de ajutor public judiciar și prin hotărârea definitivă, a dobândit bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta va fi obligat la restituirea ajutorului dobândit.
Dacă cererea de ajutor public judiciar este respinsă, justițiabilul poate formula cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii prin care s-a respins cererea de ajutor public judiciar. Cererea se va soluționa de un alt complet, în cameră de consiliu, printr-o încheiere irevocabilă.
Având în vedere că au trecut mai bine de 13 de ani la data adoptării actului normativ cu privire la facilitățile plății taxei de timbru și deci indicatorii financiari din acest act normativ sunt total defazați de realitatea economică actuală, este necesară modificarea normelor în domeniu și condițiilor financiare actuale.
[1] Cererea poate fi formulată și dacă nu vizează un proces în curs de soluționare, fiind în acest caz adresată instanței compentente pentru soluționarea cauzei pentru care se solicită ajutorul judiciar