Poate atesta avocatul-mediator acordul de mediere încheiat de el?

Conform unor dispoziții legale intrate în vigoare în vara lui 2019 acordul de mediere devine titlu executoriu dacă este atestat de avocat. Toate acordurile de mediere atestate de avocat pot fi puse în executare silită, cu excepția celor ce privesc litigii privind drepturile familiale, reale imobiliare și drepturile succesorale.

Atestarea se face prin verificarea conținutului, datei și semnăturii/identității fiecărei părți, printr-o parafă de atestare aplicată de avocat/avocați. Verificarea conținutului se referă doar la legalitatea acestuia prin raportare la dispozițiile legii. Un acord de mediere ce încalcă dispoziții legale ori bunele moravuri nu va putea fi atestat de avocat.

O bună parte din mediatori sunt și avocați de profesie. În acest context se pune întrebarea dacă un avocat-mediator care desfășoară medierea și ulterior redactează/încheie un acord pentru părțile neasistate de avocați, poate să ateste propriul acord de mediere.

În mod legal, acordul de mediere este înțelegerea părților. Această  înțelegere poate rămâne verbală sau poate fi scrisă. Dacă înțelegerea se încheie în formă scrisă, ea poate fi redactată de părți ori de mediator. În cauzele privitoare la dreptul familiei, drepturi imobiliare și succesorale acordul de mediere se încheie în formă scrisă pentru ca notarul sau instanță să îl poată autentifica/consfinți. În cauzele penale acordul de mediere se încheie în mod obligatoriu în formă scrisă de către mediator și se trimite la dosarul penal.

 Atestarea avocațială se face după încheierea, redactarea și semnarea acordului de mediere, fie că e încheiat de mediator, fie că e încheiat de părți. Atestarea se face de către avocații părților, dacă fiecare parte a avut un avocat în mediere. Dacă medierea s-a desfășurat doar între părți și mediator, fără prezența avocaților, atunci părțile pot apela la un avocat pentru a le fi atestat acordul de mediere. Pot ele să aleagă ca avocat care să ateste acordul de mediere chiar persoana acelui mediator (bineînțeles dacă are și calitatea de avocat)?

Chiar dacă profesia de mediator și profesia de avocat sunt compatibile, chiar dacă nu ar fi la mijloc vorba de vreun conflict de interese, textul legal de la art. 58 din Legea medierii 192/2006 menționează că acordul de mediere verificat şi atestat de către un avocat ales de mediator cu acordul părţilor este titlu executoriu.

De principiu medierea se închide prin Procesul Verbal de Închidere a Medierii. Din acest moment obligațiile mediatorului privind procedura de mediere încetează. Redactarea acordului de mediere și semnarea lui de către mediator și părți conduce la finalizarea procesului de mediere. După semnarea acordului de mediere mediatorul împreună cu părțile aleg un avocat pentru atestarea acordului de mediere. Unii consideră că mediatorul nu se poate alege pe sine pentru a desfășura procedura de atestare avocațială, chiar dacă părțile ar dori. Legea are ca premisă o verificare a legalității de către o altă persoană pentru a da o stabilitate raporturilor juridice, mai ales că acel document atestat va putea declanșa o executare silită.

Există și unele opinii contrare întemeiate pe dispoziții din Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat prin raportare la dispozițiile Legii Medierii 192/2006. Astfel, în Legea Medierii nr 192/2006 se menționează că mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna din părți într-o procedura judiciară sau arbitrală, având ca obiect conflictul supus medierii. Mediatorul este deci incompatibil dacă una din părți îl alege ca avocat pentru continuarea litigiului pe calea instanței sau pe calea arbitrajului. Norma pleacă de la ideea că litigiul nu s-a soluționat pe calea medierii, părțile fiind încă în conflict. În acest context mediatorul-avocat are o complexitate de informații și date de la partea adversă (culese din timpul medierii) și de aici interdicția de a pleda împotriva ei. Oricum, în acest context ar fi vorba și de un conflict de interese raportat la Statutul profesiei de avocat.

Totuși, procedura de atestare avocațială este o procedura extrajudiciară, și oricum avocatul în procedura de atestare nu este reprezentantul unei părți, ci o terță persoană față de litigiul tranșat deja prin acordul de mediere și față de toate interesele părților. Litigiul nu mai există, interese contrare nu mai sunt. El verifică conținutul, data și semnătura/identitatea tuturor părților semnatare, nu doar a uneia, astfel că acest text ar permite atestarea propriului acord de către avocatul-mediator, nefiind nici o dispoziție legală expresă care să interzică acest lucru.

În acest context după calitatea de mediator, după ce s-a soluționat conflictul și s-a încheiat acordul de mediere, el devine asistent al tuturor părților pentru a le atesta actul. Colegii care susțin această opinie, se bazează și pe posibilitatea legală a avocatului de a atesta unele contracte ale clienților săi, redactate de avocat în prezența clienților. Este vorba despre diverse acte ce pot fi redactate de avocat și apoi atestate de acesta, în baza art 3 din Legea 51/1995, care dă dreptul avocatului de a încheia acte juridice, de a atesta identitatea părților, a conținutului și datei actului.

Aceste acte redactate și atestate de avocat devin titluri executorii în unele cazuri (cum ar fi contractul de împrumut atestat de avocat). Astfel, prin simetrie juridică, atât timp cât nu există o normă care să interzică un lucru, se poate trage concluzia următoare: dacă un avocat poate redacta și atesta orice fel de contract, el poate atesta chiar și un acord de mediere redactat de el în calitate de mediator, nefiind incompatibil și nici în conflict de interese, dacă are acordul părților.

Print Friendly, PDF & Email
nv-author-image

Ilie Dorin: avocat și mediator cu o vastă experiență în managementul litigiilor din diverse domenii de drept. Autor a numeroase articole juridice de specialitate publicate în reviste interne și internaționale. Co-autor al cărții Procesul de Mediere, Conflict-Comunicare-Acord, publicată în 2018 la Editura Universitară. Avocat cu precădere în cauze de la instanțele de pe raza Curților de Apel din București, Ploiești și Constanța.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *