Speță proces uzucapiune – dobândire proprietate teren

Speță proces uzucapiune – dobândire proprietate prin posesie legală.

SENTINȚA CIVILĂ NR . 800/2019 A JUDECĂTORIEI DEVA, JUDEȚUL HUNEDOARA, obiect uzucapiune.

Ședința publică din data de 22 Aprilie 2019

Instanța constituită din :

Președinte: N_____ C_______ R______ – vicepreședinte Judecătorie

Grefier șef Secția Civilă: D_____ M____

Pe rol se află amânată pronunțarea în acțiunea civilă formulată de reclamantul N___ P____, în contradictoriu cu pârâții N___ A__, N____ N______ l__ N______ și ______________________ obiect uzucapiune.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08.04.2019, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 22.04.2019, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA:

Asupra acțiunii civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul XXXXXXXXXXXXX din data de 10.12.2018 reclamantul N___ P____ a solicitat, în contradictoriu cu pârâții N___ A__, căsătorită T_____, N____ N______ l__ N______ și ___________________ constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață tabulară și reală măsurată de 990 mp, arabil, înscris în CF xxxxx Hărțăgani, nr. top.215/a-2-1 și în suprafață tabulară și reală măsurată de 1.620 mp, arabil, înscris în CF 462 Hărțăgani, nr. top.160 și să se dispună întabularea dreptului de proprietate al reclamantului astfel dobândit.

În motivare , în esență, s-a arătat că imobilul a fost  folosit în mod neîntrerupt, pașnic, public și sub nume de proprietar de către reclamant și antecesorii săi anterior anului 1945-1947, fiind bine delimitate și nefiind vreodată tulburat de către alții.

Arată că posesia a început anterior anului 1946, astfel că sunt aplicabile prevederile civil austriac sau civil român.

În drept, au fost invocate prevederile  art. 1846, 1847 C .civ..

Reclamantul a anexat cererii o ________ înscrisuri(f.5-32).

Cererea a fost legal timbrată(f.36).

Pârâta UAT _______________________ întâmpinare (f.49), prin care a arătat că  nu se opune admiterii cererii, în măsura în care din probe rezultă temeinicia cererii.

Menționează că imobilul nu este cuprins în patrimoniul public sa u privat al comunei.

Prin încheierea din data de 26.02.2019 instanța a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri, precum și proba cu expertiza topografică extrajudiciară și cea testimonială, fiind audiați martorii N____ F______(f.89) și P___ C_____(f.9 0).

Analizând acțiunea civilă de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:

Reclamantul a solicitat a se constata că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF 1478 Hărțăgani, nr. topografic 215/a-2-1, cu suprafața de 990 mp, categorie de folosință arabil și î n CF 462 Hărțăgani, nr. topografic 160, î n suprafață de 1.620 mp, categorie de folosință arabil.

Prin uzucapiune se înțelege acel mod de dobândire a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale principale, în privința unui lucru prin posedarea neîntreruptă a acelui lucru în intervalul de timp prevăzut de lege, sau, altfel spus, nașterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea l__ de către o persoană în condițiile și în termenul prevăzut de lege.

În sistemul de publicitate al cărților funciare existent în Transilvania, Banat și Bucovina (părți ale României care s-au aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei), problema uzucapiunii a fost reglementată în mod diferit în timp. În aceste teritorii, uzucapiunea a fost reglementată prin legile maghiare și Codul Civil Austriac care cereau o posesie de 32 de ani, respectiv una de 30 de ani în condițiile specifice de reglementare.

La data de 22 iunie 1943, prin Legea nr. 389/1943 a fost extinsă legislația română (Codul Civil Român) în Ardealul de Sud, fiind scoase din vigoare legile maghiare și Codul Civil Austriac. Legislația română a fost extinsă și în Ardealul de Nord prin Legea nr. 260/1945 ca urmare a revenirii acestuia la Patria-mamă. De la data extinderii legislației române în Ardeal (1943 și respectiv 1945), uzucapiunea a fost reglementată potrivit Codului Civil Român, aplicându-se reglementările prevăzute în Cartea a III-a, titlul XX. La data de 12 iulie 1947, prin Legea nr. 241/1947, a fost pusă în aplicare Legea 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, fiind scoase din vigoare toate reglementările anterioare referitoare la uzucapiune. În materie de uzucapiune, Legea 115/1938 prevede în mod expres că dispozițiunile ei în materie se aplică numai uzucapiunilor începute sub imperiul ei, deoarece potrivit art. 6 alin 2 din Legea 241/1947 – prescripțiile împlinite sau începute înainte de data intrării în vigoare a Legii 115/1938 (înainte de 12 iulie 1947) sunt și rămân cârmuite, în ce privește natura, durata și efectele lor, de dispozițiile legale sub care au început.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996 sistemele de publicitate anterioare și-au încetat aplicabilitatea, fiind înlocuite de un nou și unic sistem cu trăsături distincte, care nu mai consacră cazurile speciale de dobândire a proprietății prin uzucapiune înscrise în art. 27-28 din Decretul-lege nr. 115/1938 .

Prin Decizia nr. 86/10 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 697/14.10.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând un recurs în interesul legii a stabilit că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.

Instanța constată că la data când a început posesia asupra terenului, posesia atât a reclamantei, cât și a antecesorilor acestora, acum peste 40 de ani, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, respectiv proba testimonială, cu privire la uzucapiune erau aplicabile dispozițiile Decretului-lege 115/1938, motiv pentru care va analiza acțiunea de față prin prisma art. 28 din Decretul-lege 115/1938 care reglementează uzucapiunea extratabulară.

Denumirea de uzucapiune extratabulară se datorează faptului că dobândirea dreptului de proprietate de către posesorul imobilului are loc fără ca acesta să fi fost întabulat, la începerea posesiei în cartea funciară.

Sub aspectul condițiilor cerute de lege pentru a se putea invoca această uzucapiune, literatura de specialitate și practica judiciară a identificat următoarele: titularul dreptului întabulat în cartea funciară să fie decedat, uzucapantul să posede imobilul timp de cel puțin 20 ani de la moartea proprietarului tabular, posesia exercitată să fie utilă. Astfel, particularitatea în privința termenului de uzucapiune extratabulară constă în aceea că momentul ei de început (dies a quo) nu îl reprezintă data certă a intrării în posesia imobilului (așa cum se întâmplă în cazul uzucapiunii de lungă durată reglementată de Codul civil), ci data decesului proprietarului tabular.

În cărțile funciare în care sunt înscrise imobilele în litigiu, proprietari tabulari sunt N___ A__ și N____ N______ l__ N______, care au fost înscriși în cartea funciară în anii 1948 și respectiv 1882, astfel că se va reține că decesul acestor proprietari tabulari – fiind o stare de fapt – poate fi dovedit cu orice mijloc de probă inclusiv prezumții. Prin urmare, instanța va prezuma că aceștia au decedat cel târziu la data la care a început posesia asupra terenului, față de data înscrierii în cartea funciară a dreptului lor de proprietate.

În ceea ce privește calitățile posesiei, se reține că în persoana reclamantului sunt întrunite aceste calități, posesia fiind una utilă, respectiv exercitată sub nume de proprietar, public, pașnic, continuu și netulburat, declarațiile martorilor fiind în acest sens .

În consecință, instanța apreciază că cererea reclamantului este întemeiată, motiv pentru care va fi admisă, astfel ca se va constata că reclamantul a dobândit prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF 1478 Hărțăgani, nr. topografic 215/a-2-1, cu suprafața de 990 mp, categorie de folosință arabil și î n CF 462 Hărțăgani, nr. topografic 160, î n suprafață de 1.620 mp, categorie de folosință arabil și se va dispune î nscrierea dreptului de proprietate al reclamantului dobândit prin uzucapiune în CF 1478 Hărțăgani, nr. topografic 215/a-2-1, cu suprafața de 990 mp și î n CF 462 Hărțăgani, nr. topografic 160, î n suprafață de 1.620 mp.

Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul N___ P____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul î n D___, ___________________, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu pârâții N___ A__, căsătorită T_____, N____ N______ l__ N______, ambii cu domiciliul necunoscut și citați prin publicitate și la ultimul domiciliu cunoscut din ___________________________, jud. Hunedoara și _______________________ î n Băița, jud. Hunedoara.

Constată că reclamantul a dobândit prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF 1478 Hărțăgani, nr. topografic 215/a-2-1, cu suprafața de 990 mp, categorie de folosință arabil și î n CF 462 Hărțăgani, nr. topografic 160, î n suprafață de 1.620 mp, categorie de folosință arabil.

Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului dobândit prin uzucapiune în CF 1478 Hărțăgani, nr. topografic 215/a-2-1, cu suprafața de 990 mp și î n CF 462 Hărțăgani, nr. topografic 160, î n suprafață de 1.620 mp.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria D___.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefa instanței, azi 22.04.2019.

                    Președinte, Grefier,

      N_____ C_______ R______                                                    D rumea M____

Sursa: www.rolii.ro

Print Friendly, PDF & Email
nv-author-image

ILIE DORIN: avocat și mediator cu o vastă experiență în managementul litigiilor din diverse domenii de drept. Autor a numeroase articole juridice de specialitate publicate în reviste interne și internaționale. Co-autor al cărții Procesul de Mediere, Conflict-Comunicare-Acord, publicată în 2018 la Editura Universitară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *